Art. 95 Legea 76/2002 – asigurările pentru șomaj

(1) Procedurile privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de implementare a acestora vor fi elaborate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor fi avizate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale și vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (1^1) Măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru a căror acordare se prevede, potrivit dispozițiilor legale, încheierea de contracte sau convenții cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, se acordă în limita sumelor aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj cu această destinație, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. (1^1a) Persoanele încadrate în muncă prin măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă prevăzute la alin. (1^1), ale căror raporturi de muncă au încetat prin demisie în perioada de acordare a acestor măsuri sau în perioada în care există obligația legală de menținere a desfășurării raporturilor de muncă, pot fi încadrate din nou prin astfel de măsuri numai după expirarea unui termen de minimum 24 luni de la data reînregistrării la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința. (1^1b) Prevederile alin. (1^1a) nu se aplică în cazurile în care demisia a fost determinată de încălcări grave ale drepturilor salariatului de către angajator, constatate prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin acte ale organelor abilitate, rămase definitive potrivit legii. (1^2) Măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă finanțate, potrivit prevederilor prezentei legi, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru a căror acordare se prevede, potrivit dispozițiilor legale, încheierea de contracte sau convenții cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, nu se acordă angajatorilor instituții și autorități publice, așa cum sunt ele definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. (1^3) Angajatorii care încadrează în muncă persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea a două sau mai multor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă a căror finanțare se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, conform prevederilor legale, pot beneficia, pentru persoanele respective, opțional, numai de una din măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă prevăzute de lege. (1^4) Sumele cuvenite pentru măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru a căror acordare se prevede, potrivit dispozițiilor legale, încheierea de convenții cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, nu se deduc de către angajator din contribuția asiguratorie pentru muncă prevăzută de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se acordă de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (1^5) Abrogat. (2) Măsurile de sprijin de natura ajutorului de stat, în sensul art. 87 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, prevăzute în prezenta lege, se vor acorda în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007. (3) Acordarea facilităților de natura ajutorului de minimis, prevăzute de prezenta lege, se face în baza schemelor de ajutor de minimis, elaborate cu respectarea reglementărilor în domeniu, aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.