Art. 370 Codul de procedură penală

(1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință. Instanța se pronunță prin sentință și în alte situații prevăzute de lege. (2) Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului în casație și recursului în interesul legii se numește decizie. Instanța se pronunță prin decizie și în alte situații prevăzute de lege. (3) Toate celelalte hotărâri pronunțate de instanțe în cursul judecății se numesc încheieri. a) ziua, luna, anul și denumirea instanței; b) mențiunea dacă ședința a fost sau nu publică; c) numele și prenumele judecătorilor, procurorului și grefierului; d) numele și prenumele părților, avocaților și ale celorlalte persoane care participă în proces și care au fost prezente la judecată, precum și ale celor care au lipsit, cu arătarea calității lor procesuale și cu mențiunea privitoare la îndeplinirea procedurii; e) fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și textele de lege în care a fost încadrată fapta; f) mijloacele de probă care au fost supuse dezbaterii contradictorii; g) cererile de orice natură formulate de procuror, de persoana vătămată, de părți și de ceilalți participanți la proces; h) concluziile procurorului, ale persoanei vătămate și ale părților; i) măsurile luate în cursul ședinței. (4) Desfășurarea procesului în ședința de judecată se consemnează într-o încheiere care cuprinde: (5) Încheierea se întocmește de grefier în termen de cel mult 72 de ore de la terminarea ședinței și se semnează de președintele completului de judecată și de grefier. (6) Când hotărârea se pronunță în ziua în care a avut loc judecata, nu se întocmește încheierea.